Amenajari gradini si spatii verzi
Brasov/Bucuresti
Luni-Sambata: 07:00 - 17:00
27 Ian 2017

Peisagisti si gradinari

Grădinari şi peisagişti celebri (I)– Andre Le Notre – Probabil cel mai vestit grădinar al tuturor timpurilor.

A proiectat şi construit cea mai celebră grădină din lume, Versailles. A pus bazele stilului baroc francez, ce a influenţat ulterior grădinile din întreaga lume. A fost preferatul regelui Soare, Ludovic al –XIV – lea, bucurându-se de o relaţie caldă cu acesta, ambii erau oameni cu gust şi pasiune pentru grădină şi arhitectură peisageră. Fiecare prinţ, conte şi alţi potentaţi ai vremii visau să aibă o grădină ce ar putea pune în umbră grădinile de la Versailles. Stilul baroc al designului de grădină a cunoscut o creştere spectaculoasă sub îndrumarea marelui artist devenind cel mai influent stil până în zilele noastre.

André Le Notre s-a născut la Paris , într-o familie de grădinari. Pierre Le Notre,bunicul său , a fost responsabil de grădinile Palais des Tuileries , în 1572. Tatăl lui Andre le Notre, Jean Le Notre, a fost de asemenea responsabil pentru secţiunile de Grădinile Tuileries, iniţial sub Claude Mollet , şi mai târziu ca grădinar şef, în timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea . André s-a născut la 12 martie 1613, şi a fost botezat la Église Saint-Roch . Naşul său de la ceremonia a fost un administrator de grădini regale, şi naşa lui a fost soţia lui Claude Mollet.
Familia sa a trăit într-o casă în cadrul Tuilieries, şi astfel, André a crescut inconjurat de grădinărit, a dobândit rapid atât cunoştinţe teoretice cât şi practice. Locul de amplasare, de asemenea, i-a permis să studieze, în apropiere era Palatul Louvre , din care o parte a fost apoi folosit ca o academie de arte. El a învăţat matematică , pictură şi arhitectură , şi a intrat în atelierul lui Simon Vouet , pictorul lui Ludovic al XIII-lea, unde s-a întâlnit şi împrietenit cu pictorul Charles Le Brun . El a învăţat arta clasică şi perspectiva, şi a studiat mai mulţi ani sub conducerea arhitectului François Mansart , un prieten al lui Le Brun.

În 1635 Le Notre a fost numit grădinar principal al regelui, fratele lui Gaston, Duc d’Orléans . La 26 iunie 1637, Le Notre a fost numit grădinar şef la Tuileries, care preia poziţia tatălui său. El a avut responsabilitatea primară pentru zonele din gradină, cele mai apropiate de palat, inclusiv Orangeria construită de Simon Bouchard. În 1643 el a fost numit “responsabil de plante şi terase” de Anne de Austria , regina mamă, şi între 1645 – 1646 a lucrat la modernizarea grădinilor de la Château Fontainebleau .
Ulterior a fost numit responsabil pentru toate grădinile regale din Franta, iar in 1657 a fost numit în continuare Grădinar-General al clădirilor Regale. Există puţine referiri directe la Le Notre în scrierile vremii, şi Le Notre însuşi a scris rareori ideile sale despre abordarea grădinăritului . S- a exprimat doar prin grădinile sale ce au rămas posterităţii, stilul său este răspândit în orice colţ al Europei, a făcut din grădina formală expresia celei mai monumentale şi îngrijite grădini din lume . A devenit un consultant de încredere pentru Ludovic al XIV-lea, iar în 1675 a fost înnobilat de către rege.

In 1640 s-a casatorit cu Langlois Françoise. Drama sa familială stă în faptul că a avut 3 copii cu cea care l-a urmat în viaţă , dar nici unul nu a supravieţuit până la maturitate.
André Le Notre a făcut primul design de grădină pentru Nicolas Fouquet , inspector de finanţe la curtea regelui Ludovic al XIV-lea, design ce l-a făcut celebru în acea vreme. Fouquet a inceput să lucreze la Chateau de Vaux în 1657, prin angajarea a trei specialişti, arhitectul Louis Le Vau , pictorul Charles Le Brun şi Andre Le Nôtre. Cei trei designeri au lucrat în parteneriat, iar Le Notre la proiectarea unui aranjament mare, simetrii de partere , piscine, alei pentru plimbări cu pietriş. Le Vau si Le Notre au exploatat nivelurile de schimbare al etajelor de grădină , astfel încât canalul este invizibil din casă, şi a utilizat perspectiva forţată pentru a face să pară mai aproape de grotă decât este în realitate. Grădinile au fost terminate în anul 1661, atunci când Fouquet a organizat o mare petrecere în cinstea regelui . După numai trei săptămâni , la 10 septembrie 1661, Fouquet a fost arestat pentru deturnare de fonduri de stat, iar artiştii şi meşterii lui au fost luaţi în serviciul regelui, astfel marele maestru grădinar a ajuns în slujba regelui.

Din 1661, Le Notre a început să lucreze pentru Ludovic al – XIV- lea , pentru a construi şi a mări grădina si parcurile de la Château de Versailles , în cele din urmă acest castel a devenit reşedinţa primară şi scaunul de putere. Le Notre, de asemenea, a prevăzut planul oraşului radiant din jurul castelului Versailles , care a inclus cel mai mare bulevard văzut în Europa, Avenue de Paris. Grădinile faimoase din Versailles, probabil cea mai faimoasă lucrare a sa, a fost proiectată şi construită pe nişte terenuri mlăştinoase, transformate de către marele artist în nişte terase orientate de-a lungul unor axe ce au dat naştere unor privelişti uimitoare. Statuile şi fântânile au fost realizate de către pictorul Charles Le Brun sub îndrumarea regelui Ludovic al XIV –lea .
Tot din 1661 Le Notre a fost numit responsabil şi de grădinile de la Fontainebleau. În 1663 a fost angajat la Château de Saint-Germain-en-Laye , şi Château de Saint-Cloud , reşedinţa lui Philippe d’Orléans , unde va supraveghea lucrările pentru mulţi ani de zile . De asemenea, din 1663, Le Notre a fost angajat la Château de Chantilly , proprietate a prinţului de Conde , unde a lucrat cu nepotul lui Pierre Desgots până în 1680. Din 1664 a fost numit responsabil cu reconstruirea grădinilor Tuileries, la porunca lui de Colbert, ministru al regelui Ludovic al XIV lea , ministru ce încă mai spera că regele ar trebui să rămână la Paris. În 1667 , Le Notre a extins axa principală a grădinii spre vest, ulterior aceasta a devenit celebrul Champs-Elysées de mai târziu . Colbert a comandat lui Le Notre, în 1670, să modifice grădinile sale de la Château de Sceaux , lucrări ce au durat până în 1683.
Toate aceste lucrări i-au adus o faimă incontestabilă maestrului Andre le Notre, a devenit cunoscut în întreaga Europă. Astfel începând cu anul 1662 a fost implicat şi în dezvoltarea altor proiecte europene dacă putem să le numim aşa. La comanda regelui Carol al II-lea al Angliei în anul 1662 a proiectat Greenwich Park din Londra, iar în anul 1670 şi-a pus amprenta şi pe unul din castelele celebre ale Italiei din acea vreme, castelul Racconigi din Torino. Aceste proiecte de reconstruire a grădinilor Venaria Reale de lângă Torino au durat între anii 1674 şi 1698, în anul 1679 marele Maestru a vizitat Italia în acest scop.
Între anii 1679 şi 1691 Maestrul Andre le Notre a proiectat grădinile de la Chateau de Meudon pentru unul din miniştrii vremii, ultima sa lucrare a fost proiectarea şi construirea grădinilor de la Chateau de Marly, în anul 1692.
Cu toate că oficial în anul 1693 Andre le Notre s-a retras din viaţa publică, el a mai furnizat consiliere şi pentru alte proiecte celebre, Castelul Winsdor spre exemplu şi Chateau de Cassel.
Marele maestru s-a stins în anul 1700 , luna septembrie, la vârsta de 87 de ani, lăsând în urmă o mare operă ce poate văzută şi astăzi, iar tematica sa a influenţat arhitectura grădinii europene de mai târziu. Moartea a survenit în jurul orei 4 dimineata , a zilei de 15 septembrie. A fost înmormântat în Cimitirul Eglise Saint – Roch din Paris.
Grădinile monumentale construite de marele Maestru posedă o formă tipică , standard, grădini în forme geometrice, grădini matematice putem să le spunem, unde a fost utilizată tehnica de iluzii optice pentru a crea efectul dorit. În acest paradis construit fiecare centimetru de spaţiu era controlat şi pus în slujba orizontului vizibil, prin proiecţie carteziană, etc. Le Notre nu a fost limitat de spaţiu, ci dimpotrivă, a avut spaţiu la dispoziţie oricât a vrut, cu toate acestea a utilizat la maxim efectele optice pentru a crea capodoperele sale. Toate grădinile sale au la bază de fapt un singur plan standard, plan ce a fost urmat asiduu în toate creaţiile sale. Axa principală, ce este coloana vertebrală a proiectului era de fapt bulevardul principal al grădinii. Celelalte axe deschiedeau noi perspective, noi niveluri utilizate de marele Maestru pentru a crea iluzia optică de spaţiu infinit. A folosit în creaţiile sale toate formele geometrice posibile, ceea ce dădea grădinii imaginea unui peisaj clar, simplu , simetric, de fapt, aceasta era caracteristica principală a creaţiei sale, de a crea armonie şi echilibru, elemente cheie în designul peisagistic clasic.

Articol preluat de aici

26 Ian 2017

Boli ale gazonului

ANTRACNOZA

Denumire latina:Colletotritchum graminicola
Simptome: Inca de la aparitia bolii, se constata o decolarare galbuie a frunzelor pe cuprinsul intregului gazon. Boala se va dezvolta in functie de temperatura si umiditate. in conditii de umiditate, la temperaturi de sub 200C, se formeaza pete galbui, neuniforme de 1-3 cm. Frunzele mai tinere care sunt atacate, vor avea o culoare rosiatic – galbuie. De asemenea poate sa putrezeasca si radacina. Plantele bolnave se scot foarte usor din pamint, avind la baza putregai de culoare neagra. in conditii de umiditate, la temperaturi de peste 250 °C. Cand frunzele se ofilesc, gazonul se va subtia si va avea bucati de locuri goale. Antracnoza apare de multe ori cand solul este compact, ud si nu este dat cu fertilizator.
Plante predispuse la aceasta boala: toate soiurile de iarba de gazon, dar cea mai predispusa este firuta anuala.
Perioada de aparitie: in special de vara pâna iarna târziu, dar poate sa apara oricând in timpul anului.

CERCURI VRAJITE

Denumire latina:Marasmius oreades, Scleroderma spp., Hygrophorus spp.
Simptome: Diametrul cercurilor poate varia de la cativa centimetri, dar pentru majoritatea gazoanelor limita este de obicei de 5-10 metri. Exista mai multe tipuri de cercuri, clasificarea lor se face in fuctie de aspect.
Tipul 1: Se formeaza cercuri acolo unde iarba se ofileste si moare. Pe ambele partii ale acestui cerc se formeaza un altul, verde inchis unde iarba creste viguros. In jurul cercului pot exista ciuperci sau Lycoperdon perlatum (ciperca comestibila alba). Miceliul alb cu mirosul tipic de mucegai se poate vedea pe suprafata solului, sub plantele ofilite. Acest tip de cerc poate provoca pagube majore.
Tipul 2: Se formeaza cercuri de culoarea verde in interiorul carora iarba creste mai viguros fata de restul gazonului. In jurul acestuia pot creste ciuperci sau Lycoperdon perlatum.
Tipul 3: Formeaza cercuri de ciuperci sau Lycoperdon perlatum, dar efectul nu este vizibil la nivelul gazonului.
Plante predispuse la aceasta boala: toate soiurile de iarba de gazon.
Perioada de aparitie: O data aparute, cercurile vor crea probleme pe mai multi ani.

BOLI CAUZATE DE INSECTE

TIPULA PALUDOSA/ TIPULA OLERACEA

Simptome: Astfel de insecte nu dauneaza la maturitate. Pagubele apar in momentul in care larvele incep sa atace tulpina principala si radacina plantei. Celulele plantei mor, iar tulpina se ingalbeneste si se ofileste. Astfel ea poate fi scoasa foarte usor din pamant, pagubele provocate de larve se vad deja, la baza radacinii. Atacul devine evident in momentul in care culoarea plantelor devine maro spalacit. Plantele se ofilesc si gazonul devine slab.
Larvele mananca radacinile pe timp de zi, iar in noptile calde si cu umiditate crescuta mananca partea de jos a frunzisului. Gazonul sufera pagube mari mai ales cand ciorile vin dupa larve. Pasarile pot sa ‘rada’ astfel suprafete mari de gazon. Tipula paludosa este o insecta foarte comuna si foarte raspandita. Exista mai multe specii de tipula paludosa.
Plante predispuse la aceasta boala: toate soiurile de iarba de gazon.
Perioada de aparitie: Toamna, din luna semptembrie incep sa se vada deteriori ale gazonului, insa mai putin insemnate. Este perioada cand larvele ies din oua si incep sa atace plantele. Adevaratele probleme sunt evidente, insa, in luna aprilie, larvele cresc si apetitul lor de asemenea. Pupatia are loc la sfarsitul lunii iunie.

DILOPHUS FEBRILIS/ BIBIO MARCI

Simptome: Larvele mananca partile moarte ale plantelor, de la baza, dar daca se inmultesc si nu mai au ce sa manince, acestea vor incepe sa atace si plantele vii, de la radacina, chiar sub nivelul pamantului. Apoi se ofilesc, putand fi scoase cu usurinta din pamant. Larvele apar de obicei intr-un numar foarte mare, ca viermii pe o bucata de carne. Gazonul sufera pagube mari mai ales dupa ce corbii sau ciorile vin dupa larve. Suprafete intinse de gazon vor fi ‘rase’.
Plante predispuse la aceasta boala: toate speciile de iarba de gazon.
Perioada de aparitie:Dilophus febrilis au anual doua generatii. Prima generatie provoaca pagube din iunie pana iulie, iar a doua generatie in toamna si primavara pana catre sfarsitul lui aprilie, cand ies larvele.

11 Ian 2017

Intretinerea unui gazon natural

Daca nu ploua va trebui sa avem grija ca pamantul proaspat insamantat sa nu se usuce complet in aceasta perioada. Dupa doua saptamani se poate rari udarea la aproximativ de 2 ori pe saptamana, in functie de starea vremii. Vara necesita mai multa apa decat primavara sau toamna, datorita temperaturii mai ridicate. De asemenea tunsul se face mei des. Intretinerea gazonului natural  pe timpul iernii este minima, deoarece necesita doar lumina.

Tunderea gazonului

Prima tundere cu masina de tuns se poate efectua cand iarba a crescut 8-10 centimetri. Pentru a pastra gazonul intr-o stare buna trebuie tuns regulat, o data pe saptamana sau cel mult o data la doua saptamani.

Daca gazonul este tuns frecvent atunci se va dezvolta frumos, firele de iarba se vor improspata si se vor indesi, iar buruienile vor fi eliminate. Gazonul trebuie tuns cu masina de tuns gazon, inaltimea maxima pe care trebuie sa o aiba este de 5-6 centimetri.

Udarea gazonului

Va trebui sa fiti atenti la cantitatea de apa administrata, caci daca va fi in exces acest lucru favorizeaza aparitia buruienilor. Cantitatea de apa se administreaza astfel incat ea sa patrunda pana la radacina ierbii, daca apa va fi putina atunci radacinile se vor ridica la suprafata si gazonul va deveni sensibil la seceta. Este de preferat ca udarea sa se faca dimineata, astfel incat sa se evite un soc termic, precum si aparitia mucegaiului.
Firele de iarba vor rasari cam dupa sapte zile dupa insamantare, dar veti putea beneficia de un gazon adevarat abia dupa cinci- sase luni. Dupa crestere, gazonul trebuie intretinut ceea ce presupune irigarea, tunderea si fetilizarea.

Fertilizarea

Intretinerea gazonului natural presupune ca o data pe luna, gazonul sa fie tratat cu un ingrasamant complex sau cu azotat de amoniu( 30-40kg azot la hectar/10g azotat de amoniu la m). Dupa fertilizare este bine sa urmeze o irigare care sa umecteze solul pana la 10 cm.

Combaterea buruienilor

Se poate face in doua feluri mecanic sau chimic, daca numarul de buruieni este redus plivitul se poate face prin smulgere sau prin tundere astfel incat acestea nu sunt lasate sa formeze seminte si nici sa acumuleze substante de rezerva, ca atare se epuizeaza si dispar. Pot crea probleme gramineele anuale (Settaria sp.) si perene (Sorghum halepense) a caror combatere se poate face mai ales prin plivit si cosit. Cosirile repetate elimina din primul an Settaria sp.care o data cu instalarea unui gazon compact nu mai gaseste conditii de incoltire. Mai dificila este combaterea gramineelor perene care se inmultesc si vegetativ (Sorghum halepense) dar care prin cosiri repetate si plivit se pot elimina in circa 2 ani.

Combaterea mecanica

Este necesara dar de multe ori nu este suficient si este nevoie si de o combatere chimica foarte facila pentru buruienile dicotiledonate, ce se combat usor prin erbicidare. Se aplica aceleasi erbicide ca si la cerealele paioase, erbicidul alegandu-se in functie de buruienile dominante. In general, speciile pentru gazon au o rezistenta buna la erbicidele de contact, la o instalare buna erbicidarea este necesara numai in  primul an. Nu se recomanda erbicidarea la un numar mic de buruieni, care pot fii indepartate usor prin plivit.
Indiferent de anotimp, aleile si spatiile verzi au nevoie de intretinere permanenta pentru a-si pastra frumusetea si pentru a oferi un spatiu de relaxare perfect. Nu le vom neglija! contact@ecogazon.ro

20 Oct 2016

Scarificare gazon

In conditii normale, materialul format din plante moarte de la baza firelor de iarba ar trebui sa se descompuna si sa se încorporeze în sol. Paiele încep sa se adune doar atunci când materialul mort este produs mai repede decât poate el sa se descompuna. Acest lucru se poate întâmpla daca gazonul este compus din iarba foarte viguroasa sau tare, care se rupe încet, sau daca iarba a fost hranita prea mult. Paiele se aduna de obicei atunci când se lasa prea multe resturi de iarba taiata pe gazon, sau daca gazonul este cosit rar.

Rata de descompunere poate fi încetinita de asemenea, daca solul este acid sau slab aerat, sau daca vremea este rece sau foarte uscata. Inlaturati paiele greblând adânc gazonul, imediat ce au o grosime de 1,2 cm.

Acest proces este numit scarificare sau uneori, cosire verticala. Inlaturarea paielor permite patrunderea aerului si a apei la radacinile ierbii, reduce probabilitatea aparitiei bolilor de gazon si îmbunatateste conditiile microorganismelor din sol (acestea ajuta la procesul de descompunere).
Desi este posibil ca gazonul sa arate ravasit imediat dupa scarificare, aspectul sau se va îmbunatati foarte repede.

Tehnici de scarificare

Cea mai buna perioada pentru scarificarea unui gazon este la sfârsitul verii, astfel iarba isi poate revenii pana la venirea iernii. Puteti scarifica si la începutul primaverii, pentru înlaturarea gunoaielor adunate peste iarna, însa faceti-o înainte de începerea perioadei de crestere, pentru a evita distrugerea firelor delicate de iarba.
Folositi o grebla cu colti îndoiti, apasând cu putere pe mâner în timp ce trageti grebla prin iarba, pentru a aduna materialul mort. Probabil ca va trebui sa treceti peste gazon de doua sau de treiori, pentru a obtine un rezultat bun.
Un scarificator professional este un bun dispozitiv pentru reducerea cantitatii muncii, fiind recomandat pentru toate gazoanele de dimensiuni mari.